Utorak 21. Novembar 2017.

Oštrelj: Satu ka Egiptu, înkonžurat ku dune

08.11.2017. u 21:44 | Reportaža, Tema dana

 

Prevod sa srpskog na vlaški jezik: Aleksander Ilić

Autorju: Aleksander Ilić

 

O dzîuă kaldă în avgust. Pucîn suarje, pucînj nuvărj, karje ginđim kă nje aduk pluaja še ašćeptăm đe mult. Pucîn nje mint pintru kă kaldura nu să potolješće. Kum je în oraš, nje întrjebăm noj pînă mjer&em kătră Oštrelj, satu, karje je pje planirurlji alu ševa ša fost majdan. La tunat, ševa še nu să vjeđe în tuaće saćilji – mulc kopij, karje să întuork vjasălj đi la školă. Ăja ševa maj batrînj šî akuma nja ašćeptat ka domaćinj bunj.

 

Întrjebăm, đe unde atîca kopij?

 

“Aj maj mulc školarj în a đe întîja klasă în Oštrelj sa skrijat înainće đe Războju lumji al đe doj, pje kîće 25 întro klasă. Akuma škola arje 29 đe školarj în tuaće patru klase plus klasa đe pregăćit”, spunje Dragoslav Stančulović, kinjezu satuluj.

 

În cjentru šî aj ćinjerj šî aj batrînj

 

“Satu je ćinăr. A đe întîja uoara să auđe đe jel în anu 1828. kînd Vuk Karadžić a fost aiša, da atunša numilji luj a fost Novo Selo. Satu a avut mulće părc, da o parće ku numilji Oštrelj šî aša ja dat numilji Vuk Karadžić la tot satu. În kărc înšepje să să gasaskă ka Oštrelj kînd paša đin Vidin a dat parća asta la kinjezu Miloš Obrenović în anu 1844. Vro dată asta a fost parća Slaćinji šî atunša a avut vro 100 đe kăš. Să vuorbješće kă a fost šî un oštrać šî toc la jel sa dus. Pintru asta numilji Oštrelj”, spunje maj đeparće Dragoslav.

 

Satu na fost pje luoku ăsta. Problem marje a fost apilji ša venjit đi pje Crni Vrh šî karje a omorît pje mulc uaminj.

 

Panganjitu đi la jalovišće ku naruok na ažuns pînă la vodovodurj šî +ešmurlj publji+e

 

“Oštrelju sa aflat kătră Zagrađe, vro patru kilomjetrurj đe aiša. Da, ku vro 500 đe anj în darăt luoku ăla sa gasît supt apă šî a trăbujit să fije mutat. Pje dokumjenturj, aj đe întîj saćanj a fost Nanuleskovići, Rumînj đin Vidin šî Tufešî, akuma Matić”, povestašće Dragoslav.

 

Ševa interesantno je kă Oštrelju a dat šî pje un ministru.

 

“Noj đe aiša avjem un uom kunoskut. Jel a fost ministru đe kîmpomunkă în vlada lu Nikola Pašić Milutin Jonović, da fraćilji al luj Adam Jonović a fost al đe întîj đe Komora armiji în Njegoćin”, spunje Dragoslav.

 

Sînt mulće problemurj în Oštrelj. Puaće al maj marje je jalovišća, karje a ramas după majdanjerit în RTB.

 

“Supt jalovišće je majdo šapće la sută đin Oštrelj. Jastă multă prašînă tuată dzîua, še kađe pje luokurj šî kăš. Înkă în anu 1956. sa šćiut kă aiša o să fije majdan. Asta al maj bun arată un sfat alu un geolog, karje la tata al mjeu a dzîs kît maj jut să plješe đin Oštrelj. Jel na krjedzut kă aša o să fije. Pînă nu sa făkut topituarja aiša na fost panganjit njimika, numa dakă vîntu na adus prašînă đi pje planirurj. Înkă ševa. În anji aj đe 70. pînă 80. Oštrelju a avut vro 400 đe vaš ša dat 1.500 đe litrurj đe lapće pje dzîuă, akuma nu jastă njiš 100. Maj mult aiša sînt penzionerj, da numa vro 20 karje lukră în RTB. Perspektiva majdo nu je, lukră la kîmp numa penzionerji đe trebujeljilji luor, pintru kă šî i nu sînt maj pućeljnjiš”, spunje kinjezu Stančulović.

 

Vîntu înkă du+e prašîna panganjită đi pje luokurj

 

Ku vjaca đe socîje Oštrelju nu să puaće mîndri. Tot în sat  kumva nu je kum a fost, pintru aja kă nu sînt aj ćinjerj. Kultura šî tradicija o pazăsk partašî KUD-uluj “Petar Jenić”.

 

„Avjem manifestacija „Întilnjaua saćiluor“, da aj ćinjerj tot maj pucîn să interesuje đe asta, maj mult aăa aj batrînj. KUD-u lukră đin anu 1963., akuma arje vro 50 đe partaš în mulće kategorij. Avjem šî manifestacija „Petrovdanfest“, karje să organizuješće pje julu al đe 13., da nje vin atunša šî guošći đin Romînjija šî Bugarija. Sînćem infrăcîšac ku satu Antimovo Komuna Vidin în Bugarija šî satu Poiana Mare în Romînjija. Avjem šî guošć đin Sîrbija đe rasarit“, nje vuorbješće Dragoslav.

 

Njiš ku sportu în Oštrelj nu je ka lumja. Njiš nu jastă sport, da Oštrelju vro dată a fost al maj bun la Žuokurlji Olimpiji đe sat în Sîrbije. A avut šî bioskop, akuma numa să povestašće. Njiš nunc nu să maj fak, numa să prăznuje 18 anj šî dzîua kînd karjeva sa făkut. Să încălje&e, tot maj pucînj aj ćinjerj sînt pregaćic đe kununjije.

 

Să întrjabă Oštreljanji kum šî să vojaskă aj ćinjerj să înšapă vjaca împrjeună?! Kum să trimjată kopilu la školă unđe je înkaldzîtu ka ku 50 đe anj în darăt, da la un fjal šî in Domu đe kultură šî împrjeunarja lokală?!

 

Da, spun kă jastă ši ševa še je bun.

 

“Noj sînćem a đe întîja împrjeunarje lokală în Sîrbije, karje arje stanjica đe bază đe internet šî teljefon karje să puartă. Šî sulukrarja ku Komuna Bor nu je ra. Nu đe mult am skimbat tot tišljeraju la Domu đe kultură, da ljau unđe je împrjeunarja lokală je ku totu profăkut în anu 2011. Anu ăsta am astrukat ku asfalt šî drumurlji. Ginđesk kă tot sokaku arje asfalt. Kanalizacije înkă navjem, da avjem projektu. Apa o kăpătăm đin firma “Vodovod” Bor, da am pus šî ševa bandjerurj đe struje”, spunje Dragoslav Stančulović.

 

Jastă šî o legendă đe satu Oštrelj pje numilji “Tri gorunurj”.

 

Kătătorji đe aur na avut milă

 

“Unđe a fost vro dată Novo Selo, akolo a fost tri gorunurj – tri frac ja sađit. Da ăja karje kată auru a ginđit kă supt i karjeva đe mult a pitulat aur, a venjit šî tot a prosapat. Doj gorunurj a kadzut, numa unu a ramas”, fîršăšće ku žal în glas povasta đe satu frumos Oštrelj Dragoslav Stančulović, kinjezu satuluj.

 

Kuprinsu ăsta je sufinansirit ku banji đi la Ministerju đe kultură šî informisît a Sîrbiji. Đe kuprinsu skris raspunđe portalu Ist Media šî nji+ întrun fjal nu arată ginđitu Ministerjuluj đe kultură šî informisît a Sîrbiji.

 

Ovaj sadržaj je sufinansiran sredstvima Ministarstva kulture i informisanja Republike Srbije. Sadržaj teksta je isključiva odgovornost portala Ist Media i ni u kom slučaju ne odražava stavove Ministarstva kulture i informisanja Republike Srbije.

  • Recent Comments

    alfreddecandia: Koliko ja vidim kriv je vozač kamiona jer nije smeo da skrene desno iz leve trake ako je već imao ...
    dejan: Neka korist i od kladionica...
    Pancho Villa: Napolju je deset stepeni. Da li ovaj direktor i ja živimo na isoj planeti....Meni je hladno dok či...
    Aleksej Aleksejevic: E sad nismo duzni toliko nego mnogo manje ... nije sija nego vrat . Poverenje je veoma krhka stvar ....